O mică surpriză

Salut,

    În stilu-mi caracteristic, o să încep acest articol prin a mă plânge că nu am mai scris de vreo 4500 de ani. Nu am nicio scuză pentru asta 😥. Eul de anul trecut încă avea speranțe mari în legătură cu felul în care locușorul ăsta de debitat idei o să ajungă. Iar eul de mai spre finalul anului i-a spulberat speranțele. 

   

Nu am mai scris de mult pentru că nu am mai avut timp. Și nici inspirație. Și cred că nici chef, dar pe asta nu îmi place să o recunosc. S-au întâmplat chestii, am listă cu patru teme de articole plus încă alte trei drafturi începute și neterminate... Așa că o să arunc vina pe lipsa timpului. Voi zice, foarte încrezător în mine, că am devenit un om ocupat 😂.

    Dar de fapt nu e așa. Cred că motivul principal pentru care nu am mai scris este că după ce am văzut că nu m-am putut ține de planul de anul trecut (și cred că și de acum doi ani) de a scrie cel puțin un articol pe lună m-a demoralizat. M-a făcut să mă gândesc o perioadă că poate nu ar mai trebui să scriu, pentru că nu pot fi consistent legat de postarea articolelor noi. 

    Dar zilele astea am intrat, super random (nu îmi amintesc exact motivul) pe dashboard sa văd ce se mai întamplă. Nu mică mi-a fost surpriza când am vazut ca în toată perioada în care am lipsit, ceva lume a continuat să intre și să cotrobăie pe aici. Să mai citească una alta. Cred. Sau poate au fost doar boți 🤔 Ideea e ca pe dashboard apare un numar de view-uri la care nu mă așteptam. Adică mai mare decât zero.

    Și asta m-a făcut (sunt destul de sigur că nu pentru prima dată, dar mereu uit chestia asta) să îmi dau seama că pot veni aici să îmi aștern gândurile oricând, că o să se și găsească cineva care să arunce un ochi. Intr-adevăr, pentru a avea succes si pentru a deveni #influenkăr pe bune, trebuie să postezi constant și să te ocupi de social media pentru ca lumea să audă de pagină și să intre.

    Dar eu nu fac asta. Am ajuns la concluzia că nu mă pot ține de un program de postat articole (asta deși îmi dădusem un timp destul de lung de scris - o lună). Și nici nu mă ocup de share-uri și întreținerea unei pagini de social media special pentru blog. Din lipsă de timp și un pic de lene (singura pagină de care mă ocup e Instagramul personal care e un fel de portofoliu cu pozele pe care le mai fac ocazional).

    Dar, cum ziceam, faptul că într-un fel sau altul oamenii tot au ajuns pe aici m-a făcut să îmi dau seama că pe lângă plăcerea pe care o am atunci când scriu, mă binedispune și realizarea că ceea ce scriu pe aici e interesant pentru unii oameni Sau ceva de genul. Ceva îi face să intre și să citească. Probabil la fel cum și pe mine ceva mă face să intru și să mai scriu ocazional.

    Așa că, pentru a.. nu știu exact câta oară, îmi propun să mă reapuc de scris. Nu vreau să îmi mai fac un plan cu scrisul (ca atunci când am zis ca voi scrie cel puțin odată pe lună) sau chestii d-astea. Pentru că nu mă țin de asta, ci dimpotrivă, chiar mă îndepărteaza de dorința de a scrie. O voi face atunci când voi avea ceva în minte, atunci când voi considera că va fi ceva ce merită povestit. 

    Așa că, dacă cumva ai ajuns pe aici random, în urma a ceva căutare pe Google, și vrei să rămâi, cinstește-mă cu un Follow pe instagram, pentru ca acolo voi anunța atunci când am ceva articol nou. Am de scris ceva povești din perioada destul de lungă în care nu am mai scris.

P.S.: Imaginea nu are nicio legătură cu articolul, dar nu am fost mai inspirat de atât. Detalii despre ea: este un cadru prins prin București de pe vremea când încă nu aveam nicio idee despre ce înseamnă o izolare la domiciliu. Atât imaginea cât și editarea ei sunt făcute de mine.

Atât acum. Să ne citim cu bine. #staysafe!

Sebi